joi, 23 noiembrie 2017

Când înflorește plumbul

          


          Am primit un album excepțional, al unei expoziții internaționale de ex libris-uri. Mi-a plăcut atât de mult, încât aș fi vrut să o văd în realitate. Dar e tocmai la Bacău, deloc la îndemână pentru mine, chiar dacă aș mai avea timp fizic să ajung, e deschisă până pe 27 februarie 2017. Așa că m-am bucurat de lucrările redate în condiții grafice deosebite, în catalogul al cărui proiect a fost gândit și realizat de artistul Ovidiu Petca. Tema propusă de organizatori m-a provocat să scriu despre lucrări. Ceea ce urmează sunt impresiile unui vizitator, în momentul de față doar virtual, al unei expoziții surprinzătoare. Voi explica puțin mai încolo de ce folosesc acest atribut.
        Biblioteca Județeană Costache Sturdza din Bacău a organizat în acest an cea de-a XXIV-a ediție a expoziției de Ex Libris, o manifestare de tradiție. Elementul de noutate din acest an a constat în tema aleasă: poemul Plumb, al poetului George Bacovia, care deschide volumul omonim, apărut în urmă cu 100 de ani. Acest poem a constituit sursa de inspirație pentru 52 de artiști din 20 țări, care au trimis nu mai puțin de 159 de lucrări, din care au fost acceptate 124, semnate de 47 de artiști din 19 țări, din Mexic până în Urali, și de la Atlantic până la Pacific, o „călătorie” extraordinară „întreprinsă”, în doar câteva luni, de cel mai mare poet simbolist român. O vizibilitate internațională extrem de largă pe care organizatorii au oferit-o poeziei bacoviene, la 135 de ani de la nașterea poetului, împliniți în toamna acestui an. „În lungul șir de concursuri de ex libris organizate de Biblioteca Județeană Costache Sturdza din Bacău această expoziție este singulară, fiind prima manifestare cu participare masivă a unor artiști străini. (...) Pentru expoziție au fost selectate în primul rând acele lucrări care au respectat tematica propusă de organizator. Alături de aceste lucrări sunt expuse acele opere care reflectă atmosfera bacoviană sau sunt dedicate unor biblioteci și ideii de carte în general.”- scrie pe prima pagină a catalogului curatorul expoziției, Anca Sion.
         Să ne întoarcem puțin în timp, la originea termenului și a ideii de ex libris. Provenind din latină se traduce prin carte între cărți, un însemn de aparteneță a unei cărți la o anume bibliotecă, fie ea publică sau proprietatea unui colecționar. Formularea „ex libris” urmată de numele proprietarului are înțelesul „această carte face parte dintre cărțile lui...” – după cum se menționează pe pagina web Wikipedia. Dacă la început ex libris-urile erau doar apanajul unei pături privilegiate, iar mai târziu au aparținut colecționarilor și creatorilor, azi aceste însemne, transformate în adevărate opere de artă, bijuterii ale genurilor pictură și grafică, sunt accesibile publicului larg, în expoziții și concursuri.
          Revenind la catalogul Plumb, surpriza vine (ca să explic atributul folosit la începutul acestui text) de la felul în care artiștii străini au receptat și au înțeles să exprime atmosfera pe care toți o numin, de la apariția volumului Plumb încoace, bacoviană, mai nuanțat și mai profund decât ai noștri. În expoziție au fost selectați trei artiști români, printre care și Emanoil Tancău. Lucrările sale îmi par insuficient transfigurate plastic, oarecum tautologice în redarea „bacovianismului”. Le-a reușit mult mai bine artiștilor din Turcia, Belgia, sau Argentina.
          De pildă Ismail Aslan, din Turcia, pare a cunoaște foarte bine creația bacoviană, și nu mă refer aici doar la versurile impuse de tematică. Cel puțin una dintre lucrări îmbină foarte bine două poeme: Plumb și Lacustră. Reprezentarea grafică (tehnica aleasă e grafică de computer) ne arată o pană al cărei nervur principal face delimitarea dintre spațiul terestru și cel acvatic. Tot ceea ce e deasupra: morminte, cruci, lună ascunsă în stufăriș, păsări negre care-și iau zborul reprezintă Plumb- ul, iar planul de jos: puful transformat în stufăriș oglindit în apă, luntrașul și barca lui ne duc cu gândul, fără tăgadă, la poemul Lacustră.
          O lucrare care atrage cu siguranță atenția, prezentă și pe coperta I a albumului, este aceea a belgianului Martin R. Bayens. Dacă majoritatea expozanților au mers pe o cromatică sumbră (plumbul, de altfel, nu poate sugera decât o paletă de griuri, sau negru, cât mai mult negru!), artistul din Belgia a îndrăznit să aducă roșu. Un roșu aprins ca sângele, „zgâriat” în partea din stânga a lucrării sale, pe o supfață ridată care ne duce cu gândul la o scoață de copac bătrân, și împroșcat cu generozitate în planul din dreapta, ca un câmp de flori de sânge, deasupra cărora, estompat, se poate totuși citi prima strofă, cu scris olograf, din poemul Plumb. Am putea ghici aici și subtile trimiteri la poemul Tablou de iarnă, la versurile: „Ninge grozav pe câmp la abator; E albul aprins de sânge închegat.”Admirabilă realizare! Pentru cunoscători, precizez că tehnica este aceeași, grafică de computer.
          Interesantă este și propunerea lui Emilio Carrasco, din Mexic, o linogravură în care versurile „Și flori de plumb și funerar vestmânt/ Stam singur în cavou... și era vânt...” par a fi subînțelese în imagine. Foarte bacovieni se dovedesc a fi și polonezii Lukasz Cywicki și Adam Czech. Stilizările, codificările propuse de ei, la care se adaugă cromatica întunecată, sunt de acolo, din plumbul bacovian. Se pare că nu întâmplător lucrarea lui Cywicki a fost așezată pe coperta a-IV-a.
          Cuprinzând evidente simboluri bacoviene, lucrarea semnată de Danila Denti, Italia, te duce cu gândul în alt veac, într-o altă perioadă a exprimării artistice, în impresionism aș zice, în contrast cu modernismul Adrianei Lucaciu din România, care te (re)aduce, violent, în contemporaneitate. Cu siguranță și tehnicile folosite o dovedesc, acvaforte/acvatinta – în cazul artistei din Italia și grafică de computer în cazul româncei. Foarte interesante și lucrările artiștilor argetinieni, și la ei am simțit același lucru: l-au prins pe Bacovia, l-au înțeles! Una dintre aceste lucrări, semnată Mauricio Schvarzman, și reprezentând portretul poetului, îl are drept titular pe artistul Ovidiu Petca. În cealaltă parte, mult prea lirici pentru Bacovia, i-aș  aminti pe Marcos Varela din Brazilia, Oleksandra Sysa din Ucraina, Tatyana Krykova din Rusia, sau Denitsa I. Ivanova in Bulgaria.
          Dincolo de toate, e multă poezie în catalogul acesta, e multă poezie vizuală! Cam așa cum trebuie să fie, făcând un exercițiu de imaginație, când înflorește plumbul. Plumbul bacovian, firește!
        Poate ar mai trebui să amintesc faptul că cea mai mare participare în expoziție au avut-o Polonia și Italia, cu câte șase artiști, apoi Argentina cu cinci, urmată de Turcia cu patru. Din celelelate țări au trimis lucrări câte doi, trei artiști, sau doar câte unul. Catalogul are în final și o secțiune de abreviațiuni tehnice internaționale, foarte utilă celor nefamiliarizați cu simbolurile utilizate pentru a denumi tehnica folosită. Și nu în ultimul rând, poate realizatorul catalogului inițiază o expoziție de acest tip și la Cluj. Poate chiar în cadrul proiectului Tribuna graphic, de ce nu?

                       Text publicat în Revista de cultură Tribuna, nr. 343, 16-31 decembrie 2016